În organismul uman se găsesc numeroase specii de bacterii, atât la nivelul pielii, cât și în tractul digestiv, respirator și genito-urinar. Aceste bacterii au numeroase roluri în organism și poartă denumirea de bacterii comensale, alcătuind microbiota (sau microbiomul).
Un dezechilibru în diversitatea bacteriilor din tractul digestiv sau contactarea unor microorganisme patogene favorizează apariția infecțiilor sau altor afecțiuni. Iată ce trebuie să știi despre bacteriile sistemului digestiv!
Despre microbiota sistemului digestiv
În ceea ce privește tractul digestiv, bacteriile trăiesc din cavitatea orală până în intestinul gros. În orice caz, aciditatea din stomac nu permite dezvoltarea florei microbiene la acest nivel (1). Cu toate acestea, există și excepții. Unele bacterii se pot dezvolta în mediul acid al stomacului, cum ar fi Helicobacter pylori, care poate cauza gastrită și ulcer peptic.
Astfel, atât din cauza acidității stomacului, cât și a fluxului rapid de alimente, intestinul subțire este colonizat cu foarte puține bacterii. Însă cu cât ne îndepărtăm de stomac, cu atât numărul acestora crește (1). Prin urmare, intestinul gros, în special colonul, găzduiește o mare diversitate de bacterii (2). Dintre cele peste 100 de trilioane de bacterii care trăiesc în corpul uman, majoritatea se găsesc la acest nivel (3).
Tipuri de bacterii ale sistemului digestiv
Bacteriile care pot trăi în sistemul digestiv sunt grupate în următoarele categorii:
-
Bacterii benefice
Cunoscute și sub denumirea de probiotice, bacteriile benefice exercită roluri importante în organism (1, 2, 4):
- Modulează sistemul imun.
- Protejează organismul de bacteriile patogene („rele”), prin generarea de substanțe care le inhibă creșterea, dar și prin competiția pentru substratul nutritiv.
- Susțin digestia și tranzitul intestinal optim, prin descompunerea alimentelor.
- Descompun toxine și alte substanțe nefolositoare din alimente.
- Produc anumite vitamine.
- Protejează sănătatea intestinului.
- Bacteriile benefice din cavitatea orală previn apariția respirației urât mirositoare, cariilor și gingivitei, favorizate de creșterea excesivă a bacteriilor patogene.
- Pot preveni apariția unor afecțiuni, cum ar fi sindromul de colon iritabil, eczema, boli inflamatorii intestinale, depresie și multe altele.
Exemple de bacterii care intră în această categorie sunt cele din genul Lactobacillus și Bifidobacterium.
-
Bacterii patogene oportuniste
Bacteriile oportuniste sunt micoorganisme care fac parte din flora bacteriană comensală, însă se găsesc în cantități mici. Acestea pot deveni patogene, cauzând diferite afecțiuni, atunci când se multiplică în exces – spre exemplu, când microbiota este dezechilibrată sau când sistemul imun este slăbit (2).
Un exemplu de bacterie oportunistă este Clostridium difficile, care poate cauza o infecție serioasă în urma tratamentului cu antibiotice, deoarece aceste medicamente distrug și bacteriile benefice (2). Un alt exemplu de bacterie comensală, dar posibil patogenică, este E.coli.
-
Bacterii patogene
Bacteriile patogene invazive care se pot dezvolta în sistemul digestiv sunt cele care intră în organism din exterior prin diferite căi, cum ar fi prin ingestia unor alimente contaminate.
Acestea se multiplică excesiv în intestin, provocând boli infecțioase, cum ar fi shigeloza (cauzată de bacteria Shigella), salmoneloza (cauzată de Salmonella), listerioza (cauzată de Listeria monocytogens) sau alte tipuri de infecții acute (5).
Măsurile corecte de igienă, cum ar fi spălatul regulat pe mâini, pot preveni contactarea acestor bacterii.
Cum îți îmbunătățești microbiota intestinală?
Poți susține sănătatea florei digestive prin adoptarea unui stil de viață sănătos:
- evitarea fumatului și alcoolului;
- consum ridicat de legume și fructe;
- creșterea consumului de cereale integrale, în detrimentul celor rafinate;
- includerea alimentelor probiotice în dietă – produse fermentate naturale, cum ar fi iaurt, chefir, vegetale murate în casă, produse fermentate din soia (tempeh);
- evitarea consumului de alimente procesate industrial și tip fast-food;
- administrarea de suplimente cu probiotice, prebiotice sau sinbiotice recomandate de medic. Atenție! Niciun tip de supliment nu este indicat fără a consulta medicul și nu înlocuiește o alimentație echilibrată.
Așadar, bacteriile benefice din organism au roluri importante pentru sănătate, iar un dezechilibru al microbiomului poate favoriza anumite afecțiuni. Urmează un stil de viață echilibrat și nu uita să respecți măsurile de igienă personală și alimentară!
Referințe:
- “Gut Bacteria: The inside Story.” Curious, Nova, 4 Apr. 2016, www.science.org.au/curious/people-medicine/gut-bacteria#:~:text=The%20kinds%20of%20bacteria%20in,are%20usually%20the%20most%20common.. Accessed 20 Oct. 2022.
- Carver-Carter, Ross. “The Good, the Bad and the Commensal: Different Types of Bacteria.” Atlas Biomed Blog | Take Control of Your Health with No-Nonsense News on Lifestyle, Gut Microbes and Genetics, Atlas Biomed blog | Take control of your health with no-nonsense news on lifestyle, gut microbes and genetics, 12 Aug. 2022, atlasbiomed.com/blog/what-is-the-difference-between-commensal-pathogenic-pathobiont-and-probiotic-bacteria-and-how-do-they-affect-our-health/. Accessed 20 Oct. 2022.
- Watson, Stephanie. “Good vs. Bad Germs.” Healthline, Healthline Media, 22 Oct. 2012, www.healthline.com/health/cold-flu/good-bad-germs. Accessed 20 Oct. 2022.
- https://www.facebook.com/WebMD. “How Your Gut Health Affects Your Whole Body.” WebMD, 2020, www.webmd.com/digestive-disorders/ss/slideshow-how-gut-health-affects-whole-body. Accessed 20 Oct. 2022.
- Gorbach, Sherwood L. “Microbiology of the Gastrointestinal Tract.” Nih.gov, University of Texas Medical Branch at Galveston, 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK7670/#:~:text=The%20principal%20pathogens%20in%20this,caused%20by%20invasive%20bacterial%20pathogens.. Accessed 20 Oct. 2022.
