Ce este fosfataza alcalină și când se recomandă această analiză

715
Ce este fosfataza alcalină și când se recomandă această analiză

Fosfatazele alcaline sunt enzime (proteine) prezente în țesuturi: ficat (peste 80%), oase, căi biliare, rinichi, intestin (în cantități mici). Aceste substanțe joacă mai multe roluri în organism, mai ales în reacții chimice. În acest articol explicăm ce este fosfataza alcalină, când este recomandată această analiză și cum se interpretează rezultatele.  

Ce este fosfataza alcalină

Fosfataza alcalină (ALP) este o enzimă importantă pentru că:

  • transportă nutrienți de la ficat și către ficat;
  • transportă acizii grași la țesutul adipos;
  • transportă calciu și fosfor către mușchi și oase;
  • susține dezvoltarea țesutului osos;
  • reglează creșterea celulară la făt în timpul sarcinii.

Nivelul de fosfatază alcalină din organism diferă în funcție de vârstă:

  • în copilărie și adolescență nivelul acesteia este ridicat, pentru că atunci se dezvoltă sistemul osos;
  • niveluri ridicate de fosfatază alcalină se înregistrează și în urma unui traumatism, dar și în timpul sarcinii (după al doilea trimestru).

Când este recomandată determinarea fosfatazei alcaline

În general, medicul recomandă efectuarea fosfatazei alcaline fie ca parte a analizelor periodice, fie pentru depistarea unor afecțiuni ale ficatului sau ale sistemului osos.

Recomandarea fosfatazei alcaline în cazul afecțiunilor hepatice

În cazul afecțiunilor hepatice simptomele care ar putea da de gândit sunt:

  • greață;
  • vărsături;
  • oboseală exagerată;
  • colorarea pielii în galben (icter);
  • dureri la nivelul abdomenului;
  • urină închisă la culoare;
  • scaun deschis la culoare;
  • mâncărimea pielii.

Fosfataza alcalină este recomandată de gastroenterolog în următoarele situații:

  • hepatită acută;
  • ficat gras;
  • mononucleoză.

Recomandarea fosfatazei alcaline în cazul afecțiunilor osoase

Afecțiunile sistemului osos se manifestă cel mai adesea prin:

  • dureri la nivelul oaselor;
  • dureri ale articulațiilor;
  • fragilitate osoasă (se poate manifesta prin fracturi frecvente).

Analiza fosfatazei alcaline se recomandă pentru patologia țesutului osos (boala Paget și în sarcomul osteogen) sau pentru diagnosticarea unor deficiențe osoase cum ar fi:

  • rahitism: slăbirea oaselor la copii, ca urmare a unor deficiențe de vitamina D și calciu.
  • osteomalacie: slăbirea oaselor la adulți, ca urmare a deficienței de vitamina D.

Există și un test de sânge special pentru oase, fosfataza alcalină de origine osoasă, care poate confirma dacă o afecțiune osoasă a determinat creșterea valorilor fosfatazei alcaline.

Fosfataza alcalină poate fi recomandată și în caz de:

  • calculi biliari;
  • blocarea căilor biliare;
  • reacții medicamentoase;
  • determinarea deficienței de vitamina D.

De asemenea, analiza are valoare de marker tumoral în metastazele hepatice sau osoase.

Interpretarea rezultatelor fosfatazei alcaline

Valorile normale ale fosfatazei alcaline variază în funcție de vârsta și sexul pacientului, dar și de metoda utilizată. La adulții sănătoși, aceste valori sunt cuprinse în intervalul de referință: 33-96 U/L, dar valorile pot varia și de la un laborator la altul.

Nivelurile scăzute de fosfatază alcalină pot semnifica:

  • o lipsă de zinc, vitamina C sau magneziu;
  • acondroplazie, 
  • malnutriție;
  • osteoporoză;
  • hipofosfatazia cu caracter familial.

Valorile scăzute de fosfatază alcalină nu sunt, însă, îngrijorătoare.  

Niveluri crescute ale fosfatazei alcaline pot fi asociate cu:

  • mononucleoză;
  • osteomalacie;
  • tumori osoase;
  • ciroză biliară primitivă;
  • boala Paget;
  • rahitism;
  • hepatită;
  • neoplasm de prostată.

Important de reținut

Analiza fosfatazei alcaline se face de obicei împreună cu alte trei teste:

  • Bilirubina;
  • TGO (aspartataminotransferaza); 
  • TGP (alaninaminotransferaza).

Dacă aceste trei valori sunt normale, înseamnă că nu există o deficiență a ficatului.

Valorile scăzute sau ridicate ale fosfatazei alcaline nu indică neapărat prezența unei afecțiuni. Aceste valori pot apărea și din alte cauze precum: tratamente medicamentoase (pilule contraceptive), alimentație, sarcină sau vârstă.

Medicul poate solicita și alte investigații necesare pentru a stabili diagnosticul precis și planul de tratament necesar.

Surse suplimentare de informare:

agentie SEO & promovare eficienta online Botosani